„Petentul a achitat voluntar în data de 22.07.2019 creanța fiscală ... astfel că această creanță era stinsă la momentul demarării acțiunilor de executare silită împotriva sa, contestate în prezenta cauză ... Prin urmare, executarea silită demarată este nelegală, întrucât a fost demarată pentru recuperarea unei creanțe fiscale stinse. Față de considerentele expuse anterior, de fapt și de drept, instanța va admite contestația la executare formulată ...” - Extras din hotărârea obținută de casa noastră de avocatură, în urma reprezentării asigurate în procedura contestației la executare prin care s-a dispus anularea executării silite fiscale.
Pe scurt, este vorba despre începerea executării silite efectuată de ANAF pentru realizarea unor creanțe care au fost stinse de contribuabili, prin modalitățile prevăzute de lege. Totuși, ANAF, în loc să folosească suma achitată în vederea stingerii creanțelor fiscale scadente, procedează la compensarea acesteia cu unele obligații care nu sunt încă exigibile/scadente, cum ar fi unele obligații fiscale accesorii care nu au fost comunicate până la momentul plății. În acest mod, după compensarea menționată, restul rămas din suma achitată de contribuabil nu acoperă în integralitate creanța fiscală scadentă, fiind astfel stinsă în parte. Or, pentru restul rămas neachitat, ANAF începe executarea silită prin comunicarea somației de plată.
Operațiunile efectuate de ANAF, în contextul descris mai sus, pot fi supuse cenzurii, în fața instanțelor de judecată, prin formularea unei contestații la executare.
I) Cum se ajunge la neacordarea facilităților fiscale și începerea executării silite pentru recuperarea unor creanțe fiscale stinse?
Nu de puține ori, Agenția Națională de Administrare Fiscală („ANAF”), prin organele sale, procedează la demararea executării silite în vederea recuperării unor creanțe fiscale care, de fapt, au fost stinse prin mijloacele prevăzute de lege.
Aceste situații sunt determinate de faptul că ANAF procedează la compensarea plăților efectuate de contribuabili asupra unor creanțe fiscale care nu sunt exigibile/scadente, respectiv care nu au fost comunicate în condițiile legii, în loc să utilizeze suma achitată exclusiv pentru stingerea obligațiilor fiscale scadente pentru care fusese efectuată plata.
În acest context și în absența comunicării actelor administrativ fiscale, prin care sunt individualizate creanțele bugetare, contribuabilii nu au cunoștințe despre existența acestor creanțe, motiv pentru care, plățile efectuate de aceștia sunt în cuantumul necesar stingerii obligațiilor fiscale despre care au fost înștiințați, așa cum este și normal.
Această modalitate de a acționa a ANAF poate cauza contribuabililor mari prejudicii, mai ales dacă se ajunge la situația în care aceștia nu mai pot obține anumite facilități fiscale. O astfel de situație este cea în care una dintre condițiile necesare obținerii facilităților fiscale este achitarea, în integralitate, a anumitor creanțe fiscale scadente. Astfel, dacă prin achitarea obligațiilor fiscale de către contribuabil se urmărește și obținerea unor facilități fiscale, iar ANAF procedează la compensarea sumelor achitate mai întâi asupra unor creanțe care nu sunt scadente și despre care contribuabilul nu a fost înștiințat, acesta din urmă se poate regăsi în situația în care nu mai îndeplinește condițiile pentru obținerea facilităților fiscale în cauză.
Mecanismul prin care se ajunge la situația de mai sus este următorul:
ANAF procedează la folosirea sumei achitate în vederea stingerii, mai întâi, a creanțelor fiscale care nu sunt exigibile/scadente;
Ulterior, ANAF folosește suma rămasă pentru pentru stingerea, în parte, a creanțelor fiscale, în considerarea cărora fusese efectuată plata și care erau scadente, rămânând un rest de plată din aceste creanțe;
Or, dacă prin stingerea, în integralitate, a obligațiilor fiscale se obțineau unele facilități, ANAF nu le mai acordă, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile în cauză, aceasta deoarece obligațiile fiscale scadente nu au fost stinse în integralitate;
Mai mult decât atât, pentru restul de plată aferent obligației fiscale stinse în parte, și care era scadentă, ANAF demarează procedura executării silite.
II. De ce operațiunile efectuate de ANAF sunt nelegale?
Operațiunile efectuate de ANAF, astfel cum au fost descrise mai sus, contravin mai multor dispoziții legale, motiv pentru care se poate ajunge la contestarea și anularea executării silite demarate în mod nelegal, constatarea stingerii obligațiilor fiscale scadente și obținerea facilităților fiscale, dacă este cazul.
Pentru a ajunge la acest rezultat, trebuie arătat că ANAF nu poate să folosească sumele achitate de contribuabili în vedere stingerii unor creanțe fiscale care nu erau exigibile/scadente și despre care contribuabilii nu au fost înștiințați. Astfel, în cazul creanțelor care sunt individualizate prin acte adminstrativ fiscale, în vederea asigurării opozabilității acestor acte, este necesară comunicarea lor. În acest sens sunt dispozițiile art. 48 din Codul de procedură fiscală care arată că:
„(1) Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menţionată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.
(2) Actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat potrivit art. 47 nu este opozabil contribuabilului/plătitorului şi nu produce niciun efect juridic”.
De asemenea, la aceeași concluzie conduc și dispozițiile art. 95 alin. 6 din același cod:
„(6) Decizia de impunere şi decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii constituie şi înştiinţări de plată, de la data comunicării acestora, în condiţiile în care se stabilesc sume de plată”.
III. Care sunt mijloacele legale pe care le are contribuabilul pentru a contesta măsurile dispuse de ANAF?
Operațiunea efectuată de ANAF, prin care suma achitată de contribuabil a fost utilizată pentru stingerea unei creanțe fiscale ce nu era scadentă, poate face obiectul unei critici prin intermediul contestației la executare.
Prin admiterea criticii menționate și înlăturarea efectelor compensării făcute de ANAF, se poate constata faptul că obligațiile fiscale scadente au fost achitate în integralitate, motiv pentru care executarea silită este demarată pentru o creanță fiscală stinsă, trebuind astfel a fi anulată. De asemenea, dacă este cazul, se pot obține și facilitățile fiscale neacordate de ANAF, prin constatarea îndeplinirii condițiilor de acordare a acestora.
Pentru realizarea dezideratelor de mai sus, este esențial să se acționeze cu celeritate, în termenul de 15 zile de la momentul comunicării somației prin care este demarată executarea silită. Aceasta deoarece, în conformitate cu dispozițiile art. 261 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură fiscală:
„(1) Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când: a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod”.
Astfel, dacă nu sunt inițiate demersurile necesare în termenul de 15 zile de către contribuabil, există riscul ca operațiunile efectuate de ANAF să nu mai poată fi cenzurate sau să implice afectarea unor resurse mult mai mari pentru restabilirea drepturilor sale.
Un articol semnat de Florentin Filipoiu, partener fondator la Filipoiu Law Office.
Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole puteți urmări pagina de facebook sau de linkedin, iar orice întrebări legate de acest subiect le puteți adresa prin secțiunea de contact.
#contestatie_la_executare #executarea_silita_fiscala #anularea_executarii_silite_fiscale #obtinerea_facilitatilor_fiscale #compensarea_creantelor_fiscale #opozabilitatea_actelor_administrativ_fiscale #neacordarea_facilitatilor_fiscale #admiterea_contestatiei_la_executare #anulare_executare_silita_ANAF #contestatia_la_executarea_silita_fiscala