• Florentin Filipoiu

Certificatul privind calitatea solului – Obligații noi pentru vânzarea de terenuri de orice fel

Actualizată în: Febr. 18

În 7 puncte, obligația de a solicita certificatul de calitate a solului la înstrăinarea de terenuri sau la schimbarea deținătorului și la finalizarea oricăror lucrări care au afectat stratul de sol, dar și noile obligații ale deținătorilor de terenuri.


În urma intrării în vigoare, la data de 01.01.2021, a Legii nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea și protecția solului (în continuarea Legea 246/2020), au apărut o serie de întrebări în legătură cu vânzarea de terenuri și chiar în legătură cu noi obligații ale constructorilor.


De asemenea, au fost introduse o serie de noi obligații pe care le au deținătorii de terenuri sau utilizatorii acestora, a căror încălcare poate atrage amenzi de până la 50.000 lei, dar și suportarea unor costuri pentru implementarea unor măsuri în legătură cu terenurile.


Ceea ce a determinat un interes crescut în rândul persoanelor care activează în aceste domenii, sunt prevederile art. 36 alin. 2 din această lege care dispun că:

„Solicitarea și obținerea certificatului de calitate a solului sunt obligatorii la schimbarea deținătorului de teren/înstrăinarea terenului cu orice titlu valabil, ce a fost afectat de următoarele activități: a) Agricole, silvice și zootehnice existente sau noi; a) Industriale și economice existente sau noi cu impact semnificativ asupra solului; a) Activități militare cu impact semnificativ asupra solului”.

Totodată, nici prevederile art. 36 alin. 3 din Legea nr. 246/2020 nu pot fi neglijate în condițiile în care arată că:

Solicitarea și obținerea certificatului de calitate a solului sunt obligatorii la finalizarea oricăror lucrări în care stratul de sol a fost afectat”.

Prevederile par a condiționa, printre altele, #vânzarea_terenurilor_agricole, silvice, industriale și economice, dar și orice altă formă de înstrăinare sau schimbare a deținătorului de teren (deci inclusiv schimbarea arendașului, dintr-un contract de arendare, sau a locatarului), de obținerea unui certificat de calitate a solului.


Mai mult, dispoziția de la nivelul art. 36 alin. 3 din Legea 246/2020 instituie obligația de a solicita #certificatul_privind_calitatea_solului și la finalizarea oricăror lucrări în care stratul de sol a fost afectat.


Dar, să începem cu începutul. Pământul...


Teren agricol, agricultura, recolta

I. Care este scopul urmărit prin #Legea_246_2020?


Potrivit expunerii de motive a inițiatorului acestei legi,

Resursa de sol este cea mai importantă resursă naturală a unei națiuni care îi asigură independența și siguranța alimentară (...)

iar

„sporirea pretențiilor față de solul fertil care asigură hrana nu trebuie să ducă la epuizarea acestuia pentru că viitorul este pământul care ne suportă”.

În acest context, se arată că scopul Legii 246/2020

are în vedere reglementarea normelor, măsurilor și acțiunilor unitare obligatorii privind cunoașterea, protecția, ameliorarea și utilizarea durabilă, inclusiv evaluarea capacității bioproducției și monitoringul sistematic al calității solurilor din România, precum și bonitatea lor.


II. Ce fel de terenuri sunt supuse Legii 246/2020?


Practic, legea arată că este aplicabilă terenurilor deținute sau utilizate în baza unui titlu, indiferent de categoria de folosință a terenului. Cu alte cuvinte, legea se aplică oricăror terenuri, cum ar fi:

  • #terenuri_agricoleterenuri cu destinație agricolă, respectiv terenurile agricole productive; terenurile cu vegetație forestieră; terenurile ocupate cu construcții și instanții agrozootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare și altele asemenea; terenurile neproductive care pot fi amenajate în cadrul perimetrelor de ameliorare și folosite pentru producția agricolă;

  • #terenuri_forestiereterenuri cu destinație forestieră, respectiv terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;

  • #terenuri_din_intravilan, aferente localităților urbane și rurale, pe care sunt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere.



III. Cine sunt deținătorii de terenuri în sensul Legii 246/2020?


Deținătorul de teren este persoana fizică sau persoana juridică care deține în proprietate sau în folosință un teren în baza unui titlu valabil sau construcții de orice natură.


Astfel, legea se referă la orice persoană care are în proprietate sau în folosință un teren sau o construcție de orice natură.



IV. Cine sunt utilizatorii de terenuri în sensul Legii 246/2020?


Utilizatorul de teren este persoana fizică sau persoana juridică care deține sau utilizează un teren, în baza unui act încheiat în forma autentică.


Se mai menționează că proprietarul își rezervă dreptul de a certifica anual modul de folosință a terenului și de a-și da acordul cu privire la folosința acestuia, iar utilizatorul are obligația de a comunica proprietarului intenția sa cu privire la modul de utilizare a terenului.



V. Ce stabilește Legea 246/2020 în legătură cu certificatul privind calitatea solului?


Solicitarea și obținerea unui certificat privind calitatea solului la înstrăinarea terenurilor sau schimbarea deținătorului acestuia


Așa cum am prezentat la început, legea prevede obligația de a solicita și obține certificatul de calitate a solului la #schimbarea_deținătorului de teren sau la #înstrăinarea_terenului, cu orice titlu valabil, inclusiv vânzare sau donație.


Obligația există în cazul în care terenurile au fost afectate de activități agricole, silvice sau zootehnice; de activități industriale sau economice, cu impact semnificativ asupra solului; sau de activități militare cu impact semnificativ asupra solului.


Solicitarea și obținerea unui certificat de calitate a solului la finalizarea lucrărilor de construcții


Totodată, legea prevede obligația de a solicita și obține certificatul de calitate a solului și atunci când este finalizată o lucrare care a afectat stratul de sol.


Ce este certificatul de calitate a solului ?


Legea definește certificatul de calitate a solului ca fiind actul care atestă calitatea solului, eliberat la finalizarea oricăror lucrări în urma cărora stratul de sol a fost afectat sau la înstrăinarea terenurilor afectate de activități economice cu impact asupra solului.


Cum se obține certificatul privind calitatea solului?


Certificatul privind calitatea solului se eliberează de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologice, Agrochimie și Protecția Mediului.


Emiterea certificatului se realizează pe baza unui raport privind starea de calitate a solului, elaborat de oficiile de studii pedologice și agrochimice județene ori de către persoanele fizice sau juridice atestate pentru efectuarea studiilor privind calitatea solului.


Costul de elaborare a acestui #raport_privind_starea_de_calitate_a_solului va fi suportat de către deținătorii de terenuri.


Procedura în sine, referitoare la obținerea certificatului privind calitatea solului, urmează să fie elaborată de către autoritățile din materie în perioada următoare.


Procedura va stabili #condițiile_de_solicitare_și_emitere a certificatului privind calitatea solului, perioada de valabilitate și modalitatea de revizuire a acestuia, dar și taxele și tarifele aferente.



VI. Ce alte obligații esențiale stabilește Legea 246/2020?


În primul rând, sunt șase obligații pentru persoanele fizice și opt obligații pentru persoanele juridice a căror încălcare poate fi sancționată cu amenda de până la 50.000 lei


Legea prevede că deținătorii de terenuri agricole și silvice, cu orice titlu, dar și deținătorii de construcții de orice natură, împreună cu utilizatorii acestora, a căror activitate poate cauza schimbări dăunătoare caracteristicilor și funcțiilor solului, au următoarele obligații:

  1. să monitorizeze permanent calitatea și caracteristicile solurilor pe suprafața cărora au desfășurat activități cu impact semnificativ asupra solurilor;

  2. să pună la dispoziția organelor de inspecție și control toate informațiile și facilitățile necesare desfășurării activității acestora;

  3. să îndeplinească, în totalitate, și la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activități de verificare, inspecție și control;

  4. să asigure prevenirea, reducerea riscului de degradare și combatere a schimbărilor solului, generate de propria lor activitate ori care ar putea fi cauzate de utilizările necorespunzătoare ale terenului sau de aplicarea unor practici neconforme cu reglementările legale în vigoare;

  5. să furnizeze, la solicitarea autorităților administrației publice centrale competente, datele și informațiile pe care le dețin privind utilizarea și calitatea solurilor;

  6. să respecte condițiile privind protejarea obiectivelor de patrimoniu cultural impuse de legislația specifică acestora.

În plus, în cazul persoanelor juridice, legea stabilește două obligații suplimentare, respectiv:

  • Să asigure și să actualizeze permanent evidența privind utilizarea terenurilor deținute printr-un titlu valabil, precum și a calității solurilor conform legislației în vigoare;

  • Să monitorizeze permanent calitatea și caracteristicile solurilor terenului deținut în baza oricărui titlu valabil pe suprafața căruia s-au desfășurat activități cu impact semnificativ asupra solurilor.


Care sunt sancțiunile încălcării acestor obligații?


Legea stabilește sancțiuni cu amenda contravențională de la 2.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice, în timp ce persoanele juridice pot fi sancționate cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei.


Obligația de a lua măsurile din #programele_de_restaurare_și_monitorizare și de a suporta costurile acestora, în cazul perimetrelor afectate sau degradate


În cazul în care există perimetre afectate, în sensul legii, autoritățile administrației publice centrale vor solicita elaborarea unor programe de restaurare și monitorizare.


Măsurile cuprinse în aceste programe trebuie duse la îndeplinire de deținătorii terenurilor, indiferent de titlul cu care aceștia dețin.


Totuși, costul măsurilor impuse va fi suportat fie de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, fie de la deținătorii terenurilor responsabili de schimbările dăunătoare solului.


Astfel, în cazul în care, în urma investigațiilor efectuate, se constată că deținătorii terenurilor sunt responsabili pentru #schimbările_dăunătoare_solului, atunci vor fi impuse măsurile de restaurare specifice zonei cu suportarea costurilor de către aceștia.


În cazul în care nu deținătorii de terenuri se fac responsabili pentru schimbările dăunătoare solului, atunci măsurile de restaurare vor fi realizate prin unități specializate, a căror finanțare va fi asigurată de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile.


Obligația de a lua măsurile necesare de restaurare a terenurilor


Legea stabilește în sarcina deținătorilor de terenuri și obligația de a lua măsurile necesare de restaurare a terenurilor pe toată perioada de exploatare agricolă și silvică, dar și la încheierea procesului de exploatare sau la înstrăinarea terenurilor ori concesionarea acestora.


În cazul deținătorilor de terenuri pe care se desfășoară activități industriale, se prevede obligația de a lua măsurile necesare de restaurare pe toată perioada de desfășurare a activității, la încetarea acesteia dar și la înstrăinarea terenului.


În cazul deținătorilor de terenuri pe care se desfășoară activități economice, este prevăzută obligația de a depune o garanție financiară pe toată perioada utilizării terenurilor, în vederea refacerii păturii de sol afectat/degradat.



VII. Concluzii


Se poate observa că legea urmărește stabilirea unor măsuri și acțiuni unitare pentru protecția, ameliorarea și utilizarea durabilă a solului, impunând o serie de noi obligații, atât persoanelor ce activează în sectorul privat, dar și autorităților publice centrale și locale.


Încă din anul 2010 s-a încercat adoptarea unei legi similare, privind utilizarea, conservarea și protejarea solului, care însă a fost respinsă la sfârșitul anului 2016.


Deținătorii de terenuri trebuie să se aplece atent asupra prevederilor acestui act normativ deoarece le poate afecta în mod deosebit activitatea.


Amenzile ce pot fi aplicate persoanelor juridice sunt consistente, putând ajunge până la cuantumuri de 50.000 lei pentru încălcarea unor din obligațiile prevăzute de lege.


Totodată, legea instituie o formă de responsabilizare, prevăzând, în condițiile descrise și detaliate în lege, inclusiv suportarea costurilor necesare implementării măsurilor din programele de restaurare și monitorizare de către deținătorii de terenuri.


Contactați-ne prin intermediul formularului de mai jos dacă doriți să aflați mai multe despre acest subiect sau dacă aveți alte întrebări în legătură cu acest articol.

Aveți o întrebare în legătură cu subiectul din postare sau vreți să aflați mai multe?

Contactați-ne prin intermediul formularului de mai jos.

Vom reveni în scurt timp cu un răspuns la adresa de email indicată.

Vă mulțumim pentru mesaj!